Starea de non gand in viscol

Asteptam de mai bine de 15 minute in statie. Mintea o luase razna o data cu fulgii viscoliti de vant. Sarea de la una la alta in rotocoale maiestre.
...
Brusc mi-am amintit ce spunea Tolle Eckhart despre starea de nongand. Sugera sa devenim constienti de momentele in care asteptam ceva si mintea fuge prinsa de iuresul gandurilor. Sa contemplam linistea. Chiar si pentru  2 secunde. Sa contemplam si atat.
...
M-am adunat din noianul de ganduri si am privit peisajul fara sa il mai etichetez, fara sa mai pun ceva in cuvinte.
Inima mea s-a umplut de bucurie si liniste.
...
Am realizat ca devenisem asemeni unui copil care asteapta cu gura deschisa inca un fulg, ca zambeam cu toata fiinta, ca ma bucuram de zapada care imi trezea fata in licurici albi veniti de peste tot, de vantul care ma impingea insistent si din orice directie, parca jucandu-se cu mine, abia cand am vazut zambetul soferului care oprise troleul in statie.

....
O clipa, atat ne desparte de momentul in care mintea incepe sa eticheteze. Dar clipa aceea, non gand si fara minte, e clipa de liniste si contemplatie.